Mergi la conținut

Pentru clasele 5-6

Comentariu metodico-didactic

1. Explicarea noţiunilor

Împreună cu elevii însufleţiţi termenul hărţuirea în spaţiul virtual. Scrieţi termenul în mijlocul tablei şi colectaţi de la elevi cuvinte semnificative, pe care le ordonaţi în formă de mind-map.

Ce vă sugerează termenul hărţuirea în spaţiul virtual? Ce înseamnă hărţuirea - în spaţiul virtual?

2. Diferenţa dintre hărţuirea clasică şi hărţuirea în spaţiul virtual

Apoi trasaţi o linie de demarcaţie, despărţind termenul în cuvintele HĂRŢUIRE şi SPAŢIUL VIRTUAL. Explicaţi deosebirile dintre cele două cuvinte. Numiţi si ceea ce au în comun cei doi termeni.

Întrebări ajutătoare:

  • Prin ce se deosebeşte hărţuirea "normală" de hărţuirea în spaţiul virtual?
  • Există similitudini?
  • Este una mai gravă decât cealaltă?

Hărţuirea

  • există de mult timp, dar în acest caz părţile sunt în contact direct (" faţă în faţă")
  • victima şi făptaşul sunt uşor de identificat
  • între victimă şi făptaş există un dezechilibru fizic şi/sau psihic
  • cercul de persoane implicate este evident
  • există "momente de linişte" ( de ex. acasa, departe de şcoala)
  • reacţiile victimei sunt vizibile

hărţuirea în spaţiul virtual

  • o apariţie relativ nouă, ca urmare a extinderii utilizării noilor medii de comunicare
  • hărţuirea nu are loc faţă în faţă, ci prin intermediul mijloacelor de comunicare modernă ( internet sau telefon mobil)
  • răspândirea informaţiilor este mult mai rapidă şi mai extinsă
  • cercul de persoane implicate este greu de cuprins
  • nu se opreşte în faţa uşii de la intrare, ci urmăreşte victima peste tot
  • odată ce au fost introduse, informaţiile pot rămâne definitiv în reţea
  • făptaşul poate acţiona anonim
  • reacţiile victimei nu sunt vizibile in mod direct
  • nici victima nu vede cine e autorul, pentru a-şi da seama, eventual, că în spatele acţiunii nu e decât o "greşeala" (de ex. prin fotografia trimisă, autorul nu a dorit să stârnească un val de comentarii)

similitudini

  • are loc pe parcursul unei perioade lungi de timp
  • de cele mai multe ori jigniri, expunere, ameninţări intenţionate
  • in multe cazuri victima şi făptaşul se cunosc
  • de regulă, o neînţelegere minoră se dezvoltă într-o problemă gravă ( nu de puţine ori având la bază conflicte/deosebiri între oameni)
  • pentru făptaş, victima constituie o supapă pentru eliberarea agresiunii sale (" eu sunt şeful")
  • cei din preajmă nu se încumetă de multe ori să intervină, de frică să nu devină la rândul lor victime sau nu ştiu cum să reacţioneze, respectiv nu se simt vizaţi ( privesc în altă parte)
  • urmări posibile pentru victimă: frica de şcoală, reducerea încrederii de sine, idei suicidale şi chiar suicid.

Referitor la: www.jugend-und-bildung.de (S. 6-7)

3. Exemple pentru hărţuirea în spaţiul virtual

Întrebaţi-vă elevii dacă ştiu exemple din mediul lor înconjurător. Există cineva cu o situaţie asemănătoare din cercul lor de prieteni, din clasă sau din şcoală?

Întrebaţi şi de exemple din mass-media ( de ex. cazul canadiancei de 15 ani Amanda Todd).

Explicaţi scurt ce s-a întâmplat, reacţiie celor din jur şi sentimentele celor implicaţi.

4. Faza de pregătire 1 - Dezvoltarea capacităţilor de acţionare a celor implicaţi şi a martorilor (bystander)

Folosiţi, vă rog, următoarea fişă de lucru.

Afirmaţii legate de tema hărţuirii în spaţiul virtual

Conducerea spre 'sarcina de discutare'

Clasa se eliberează de scaune şi bănci şi elevii rămân în picioare. Cadrul didactic desenează o linie (imaginară cu ajutorul unei benzi sau unei frânghii). Elevii primesc sarcina de a "lua poziţie" la fiecare afirmaţie a cadrului didactic. Aceasta înseamnă, că trebuie să se decidă pe care parte a liniei vor sta:

  • Elevul se poziţionează într-o parte a liniei, dacă răspune afirmativ afirmaţiei.
  • Elevul se poziţionează pe cealaltă parte a liniei, dacă răspunde negativ afirmaţiei.

Când toţi elevii au ales o parte a liniei, începe discuţia. Cadrul didactic solicită elevii, să-şi argumenteze alegerea şi să lămurească eventual pe ceilalţi elevi să schimbe partea. După discutarea suficientă a unei afirmaţii, cadrul didactic trece la următoarea ş.a.m.d. până a sfârşitul discuţiei.

Ţelul acestei discuţii asupra afirmaţiilor făcute este înţelegerea posibilităţilor de acţionare în cazul unei hăţuiri în spaţiul virtual.

Care afirmaţie ţi se pare corectă?

  1. La un comentariu idiot şi jignitor mă enervez şi răspund cu aceeaşi monedă.
  2. Un comentariu obraznic sau discriminatoriu îl şterg imediat.
  3. Nu vorbesc cu nimeni despre atacurile primite pe internet.
  4. Setările mele private nu îmi sunt atât de importante.
  5. Îi blochez pe cei care mă deranjează sau mă jignesc.
  6. Nu fug la profesor, când aflu, că alţi copii sunt hărţuiţi.
  7. Alte victime să se descurce cu problemele lor.
  8. Cunosc drepturile mele pe internet - legate de exemplu postarea unei imagini.
  9. Am încredere în mine şi ştiu că făptaşii sunt ei însişi slabi şi au multe probleme.
  10. Mă adresez părinţilor, profesorilor mei sau altor adulţi.
  11. Mă adresez numai prietenilor celor mai buni, dacă devin victima unei hărţuiri în spaţiul virtual.
  12. Cunosc adresele celor, cărora mă pot adresa.

5. Aspecte juridice

Faceţi referire la legislaţia din ţara dvs.

Legislaţia din Romania (informaţii generale)

Ce prevede legislaţia din Romania?

Potrivit noului Cod Penal, intrat în vigoare în februarie 2014, în domeniul criminalităţii informatice sunt preluate şi modificate infracţiunile din vechea Lege 161/2003 cât şi alte infracţiuni din legi speciale. Cei care dau atacuri pe internet pot sta până la 7 ani în închisoare, în funcţie de gravitatea faptei comise.

public

  • se publică filmari si/ sau fotografii fără acordul celui în cauză
    → lezarea dreptului la personalitate şi a dreptului la imagine proprie
  • jigniri sau răspândire de minciuni în reţele de socializare, pe forum-uri etc.
    → emiterea unei ordonanţe preşedinţiale sau depunerea unei plângeri împotriva defăimării

în cerc restrâns

  • jigniri/hărţuiri repetate prin e-mail, instant messenger sau SMS
    → în acest caz poate intra în acţiune legea anti-urmărire

De reţinut:

Ameninţarea, şantajul, constrângerea sunt fapte penale. Nu contează mijlocul de comunicare folosit, nici dacă fapta are loc public sau în cerc restrâns. Aceste cazuri trebuie anunţate imediat părinţilor, profesorilor si poliţiei. http://legestart.ro/amenintarea-santajul-si-hartuirea-cum-sunt-pedepsite-noul-cod-penal/

Referitor la: www.klicksafe.de

Întrebaţi elevii ce părere au despre consecinţele legale pe care le poate avea harţuirea in mediul virtual. Apoi, folosind fişa de lucru de mai jos, le puteti solicita elevilor, organizaţi în grupuri, să prelucreze această temă.

Aspecte juridice legate de tema hărţuirii în spaţiul virtua din Romania.

Ce prevede legislaţia din Romania?

Deşi hărţuirea în spaţiul vrtual nu este încă considerată o infracţiune, se pot lua anumite măsuri legale împotriva acestui fenomen:

  • Poze şi video-uri postate fără încuviinţarea unei persoane încalcă dreptul la imaginea proprie a acelei persoane. Împotriva unei asemenea postări se pot lua măsuri legale (cum ar fi cererea de încetare a acţiunilor agresorului, vezi mai jos)
  • Dacă se publică minciuni sau jigniri la adresa unei persoane - de ex. în reţelele de socializare sau prin E-mail - poate fi formulată o plângere de încetare agresiunii. Se poate face şi o sesizare la poliţie de defăimare sau calomniere (vezi mai jos).
  • Cine este hărţuit permanent prin E-mail, Instant Messenger sau SMS poate să consulte legea anti-urmărire..

Când aşa numiţii "Cyber-Bullys" adică Cyber-agresorii nu opresc hărţuirea nici după ce li s-a pus în vedere să înceteze şi s-a scurs termenul limită acordat, victima poate apela la acţiuni civile pentru a-şi face dreptate.

Posibilităţi oferite de dreptul civil împotriva hărţuirii în spaţiul virtual

O plângere de încetare a agresiunii urmată de o hotărâre judecătorească obligă Cyber-agresorul să-şi înceteze activităţile de hărţuire . Dacă se admite plângerea şi hotărârea judecătorească este pusă în executare pot apărea consecinţe serioase, în cazul în care agresorul nu-şi schimbă atitudinea.

Dispoziţiile temporare sunt proceduri rapide folosite pentru situaţii de urgenţă. Prin urmare se poate face o cerere de chemare în judecată numai într-un termen stabilit, după ce s-a luat la cunoştiinţă de vătămarea dreptului (la unele instanţe patru săptămâni, la altele până la trei luni).

Dispoziţia temporară are avantaje considerabile faţă de acţiunea civilă: ea este pusă în executare doar în câteva săptămâni şi hărţuirea poate fi oprită.

Acţiuni penale împotriva hărţuirii în spaţiul virtual

Cele mai grave forme de hărţuire în spaţiul virtual pot fi obiectul unei plângere penale - în anumite cazuri se apelează la aceste măsuri în paralel cu măsurile civile. Un asemenea caz este de ex., dacă victima este ameninţată cu violenţa fizică. Din punct de vedere penal această este o "ameninţare" şi este interzisă.

Tot pasibilă de pedeapsă este şi acţiunea prin care Cyber-victima este silită să facă ceva datorită presiunii agresorului. Termenul de specialitate folosit în acest caz este "constrângere".

Aceste măsuri sunt stipulate în legislaţia germană:

  • § 201a StGB „Verletzung des höchstpersönlichen Lebensbereichs durch Bildaufnahmen“ "Încălcarea dreptului la sfera privată prin imagini"
  • § 185 StGB „Beleidigung“ / "Insulta"
  • § 186 StGB „Üble Nachrede“ / "Defăimarea gravă"
  • §187 StGB „Verleumdung“ / "Calomnierea"
  • § 238 StGB „Nachstellung“ / "Hărţuirea"
  • § 131 StGB „Gewaltdarstellung“ / "Expunerea la violenţă"
  • § 22 KustUrhG „Recht am eigenen Bild“ / "Dreptul la propria imagine"

6. Fişa de evaluare

La finalul orei solicitaţi elevilor să completeze anonim formularul de evaluare de mai jos. Aveti grijă ca elevii sa lucreze singuri, fără a se consulta cu alţi colegi. Strângeţi apoi formularele.

Înapoi la start