Declanşatorul şi motivele hărţuirii în spaţiul virtual pot fi foarte diferite. De cele mai multe ori există în prealabil o poveste mai lungă legată de cei implicaţi. Hărţuirea poate fi şi urmarea unei comunicări defectuoase sau a lipsei de empatie.
- Descărcarea (Un ventil pentru agresiuni acumulate)
- Recunoaştere (Ce se află în spate: lipsa acordării atenției acasa- de către persoanele de referință.)
- Invidia (Importante sunt și diferențele sociale)
- Demonstraţia puterii (Contextul: deseori tinerii văd cum părinţii lor fac abuz de putere - de multe ori chiar cu ajutorul violenţei)
- Frica (Frica de eşec sau frica de a deveni însuşi o victimă)
- Plictiseala (Nu au activităţi agreabile în timpul liber - competenţe slabe în managementul stresului)
- Întărirea sentimentului de comunitate (Nevoia de a face parte dintr-un grup după moto-ul "Împreună suntem puternici" poate avea şi urmări negative, atunci când - făcând parte dintr-un grup - se coalizează toţi împotriva unuia şi se formează un grup de agresori pe internet.)
- conflicte interetnice (Şi conflictele între diferitele naţionalităţi sau grupuri etnice (yazidiţi - şiiţi) de ex. în cadrul unei grupări din clasă sau şcoală pot fi cauza agresării pe internet.)
- conflicte în colectivul clasei („Tocilarii" nu sunt scutiţi de batjocură nici în afara sălii de clasă)
- schimbarea prieteniilor (Foste bune prietene devin rivale - sau relaţii între tineri se destramă)
- Colectivul clasei se schimbă (colegi de clasă noi, o nouă compoziţie a clasei)
- Publicarea nedorită a unor informaţii personale (Copiii şi tinerii nu cunosc de multe ori repercusiunile acţiunilor lor. De multe ori publică detaliile personale sau pozele/videourile altor persoane care rămân într-un sertar fără a avea intenţii răutăcioase. )