In baza pe analizelor de nevoi efectuate in cele șase țări partenere din UE din cu privire la relevanța subiectelor Cybermobbing si protectia datelor si fațetele sale cat și nevoile variate ale persoanelor din domeniile socio-pedagogice de acțiune sau putut genera informatii importante. Baza de date a fost formata prin sondaje scrise efectuate de profesioniști din sistemul de asistență socială. Evaluarea s-a realizat prin întrebări închise și deschise (Chestionari într-un context profesional, cunoștințele existente despre acest subiect și nevoia de specializare și conceptele de prevenire, diagnostic și intervenție existente).
Analizele descriptive cantitative arată în rezumatul rezultatelor tuturor țărilor participante, că mai mult de două treimi dintre respondenți sunt deja abordati de catre solicitanti de ajutor în sistem, din care șaptezeci la sută, cel puțin odata pe lună și un sfert in medie se confrunta cu problematica săptămânal. În același timp, analiza eșantionului confirma cunoștințe tehnice și practice de bază insuficiente cu privire la chestiuni legate de zonele cu probleme de hărțuire Cybermobbing (Posing, sexting, etc.), și protecția datelor, precum și o nevoie în mod clar formulata privind specializarea in domeniu.
Detalii specifice pentru hărțuirea cibernetică și formele sale
Rezultatele specifice fiecărei țări sunt caracterizate după cum urmează: profesioniștii pedagogii sociali se confrunta in toate țările cu problema Intimidarii pe internet.
În Germania și Slovenia, se remarca in medie cele mai multe cereri , cu toate ca si in celelalte tari majoritatea profesioniștilor confirma ca,cel puțin o lună sunt solicitati pe această temă într-un context profesional. Pe această bază, jumătate din profesioniști din România, Grecia și Slovacia, afirma ca le lipsesc cunoștințe diferentiate legate de Cybermobbing.
Respondenții din Germania, Slovenia și Austria afirma ca problemele sunt cunoscute mai bine cu toate acestea, majoritatea personalului pedagogic,nu confirma faptul ca cunosc foarte bine problematica..Pe ce subiecte sunt informații deja disponibile variază foarte mult în funcție de țară. Este insa clar relevata ,transnational, nevoia de informatii în toate domeniile privind modul de actionare si gestionare a situatiilor (mai ales pe "slapping fericit" și "Grooming’’). Atunci când rezultatele sunt, defalcate pe grupe de vârstă, cu care personalul didactic lucreaza, se poate observa că frecvența celor care caută ajutor, precum și relevanța formării în ceea ce privește prevenirea și intervenția în activitățile profesionale cu copii și adolescenți se afla in plaja de varsta cuprinsă între 12-18 ani.
Detalii specifice pentru protecția datelor de securitate / date
57,3% dintre respondenți sunt abordați de persoane care solicită asistență cu privire la modelele de protecție a datelor / securitate a datelor și modele de afaceri din rețele sociale. 40% dintre acestia sunt solicitati în acest sens lunar sau săptămânal. Cea mai semnificativa se pare ca este întrebarea legata de: ce drepturi are o persoană în rețea și ce poate distribui in retea (pe rețelele sociale). Devine clar si faptul ca exista un mare interes pe toate domeniile legate de protectia si siguranta datelor. Problemele conexe legate de protectie si securitate in proportie de 30%,sunt complet necunoscute și doar 14%, bine cunoscute. Ofertele privind protectia si securitatea dateleor in institutii sunt utilizate cel mai mult.
Aproape jumătate dintre respondenți doresc informații și un sfert au nevoie de formare cu privire la "drepturile pe internet". O imagine similară apare în ceea ce privește drepturile în utilizarea rețelelor sociale. In general e nevoie de formare are privind toate subiectele, diferă numai, forma de sprijin. Concepte sunt cerute de 20-25% dintre respondenți. Cea mai mare cerere este legata de informații. Este de imaginat în această privință ca, avind în vedere (cunostinte parțial lipsa) pornind de la cunoștințele existente, in primul rand de la informațiile de bază și avansate este necesara și o nevoie de dezvoltare a unui concept de formare, prin implicarea profesioniștilor si formarea de noi profesionisti. Aici, s-ar putea constata ca cunoștințele necesare pentru o abordare profesionistă lipsesc. Acest lucru ar putea explica surplusul de informații necesare.
În general, analiza efectuată impreuna cu auto-evaluările și dorințele personalului de educație socială ilustrate a condus la discuții interesante și întrebări suplimentare care pot directiona proiectul"Schau Hin" în directia dezvoltarii în continuare a proiectului și îmbogățirii acestuia. La întrebările deschise s-a constatat în special dorința de servicii de prevenire și abordările de intervenție ( de catre profesioniștii din toate țările chestionate). In plus, grupu; tinta chestionat si- a exprimat nevoia de sprijin din partea decidentilor politici și solicită activități sporite de sensibilizare publica.
Pe baza acestor rezultate, noi credem că este necesar în prezent de către profesioniștii de învățământ în ceea ce privește expertiza și insistă asupra unor planuri de acțiune diferențiate, acest lucru atât în contextul educațional, precum și în sistemul de asistență socială.